LÄsÃĒnd la o parte numeroasele detalii de ordin tehnic (pentru a nu pune la ÃŪncercare rÄbdarea cititorului), se cuvine sÄ mai clarific un aspect esenČial, Či anume acela al ÃŪnsuČi titlului lucrÄrii. Care ar fi, aČadar, sintagma cea mai potrivitÄ: âurmareaâ, âimitaČiaâ âimitaČiuneaâ sau âimitareaâ lui Cristos? Recunosc cÄ, ÃŪntr-un prim moment, am fost tentat sÄ adopt o variantÄ hibridÄ, ÃŪn aČa fel ÃŪncÃĒt termenii sÄ se explice reciproc: âImitarea sau urmarea lui Cristosâ. Ideea mi-a venit citind prezentarea pe care domnul Brezianu o face traducerii sale, din care reiese cÄ, ÃŪn 1647, un oarecare Dealscom, oferind detalii despre ÃŪmprejurÄrile ÃŪn care a fost tipÄritÄ tÄlmÄcirea slavonÄ a lui UdriČte NÄsturel, specificÄ titlul lucrÄrii ÃŪn aceČti termeni: âCarte despre imitarea lui Hristosâ. RezultÄ, aČadar, cÄ latinescul âimitatioâ iniČial a fost transpus ÃŪn romÃĒ neČte ÃŪn forma âimitareaâ (nu are importanČÄ aici faptul cÄ nu UdriČte este cel care foloseČte termenul, ci altcineva, care dÄ detalii despre truda lui). Mai apoi, cÃĒnd au fost tipÄrite primele tÃĒlcuiri ÃŪn romÃĒneČte, âimitatioâ este redat prin âurmareaâ. IatÄ de ce, ÃŪntr-o primÄ instanČÄ, folosirea ÃŪmbinÄrii âimitarea sau urmareaâ mi se pÄrea fireascÄ, ca un fel de punte menitÄ sÄ ČinÄ legÄtura ÃŪntre douÄ tÄrÃĒmuri semantice asemÄnÄtoare, ÃŪnsÄ mai apoi, documentÃĒndu-mÄ, am ÃŪnČeles cÄ âurmareaâ are o nuanČÄ proprie, Či anume aceea de a fi un ucenic ÃŪn carne Či oase, adicÄ contemporan cu Maestrul, pe cÃĒnd autorul ImitÄrii are ÃŪn vedere mai curÃĒnd trasarea unui itinerariu etic Či mistic, prin intermediul cÄruia cÄlugÄrul Či omul de rÃĒnd sÄ poatÄ ÃŪmbrÄČiČa felul de a fi al lui Isus Cristos.
Acum probabil vÄ veČi spune: âAm ÃŪnČeles. Poate cÄ termenul ÂŦurmareÂŧ, ÃŪn acest caz, nu se potriveČte, ÃŪnsÄ ce cusur ar avea variantele ÃŪmpÄmÃĒntenite, precum ÂŦimitaČiuneaÂŧ sau ÂŦimitaČiaÂŧ?â. Ei bine, âimitaČiuneaâ mi s-a pÄrut o formÄ ÃŪnvechitÄ, cu iz caragialesc. CÃĒt priveČte varianta âimitaČiaâ, am evitat-o din douÄ motive (probabil subiective). Ãn primul rÃĒnd, ÃŪn contextul superindustrializat ÃŪn care trÄim, forma âimitaČieâ are o conotaČie negativÄ: âlipsÄ de originalitateâ, âcopie de prost gustâ, âfakeâ etc. AceastÄ senzaČie m-a urmÄrit continuu ÃŪn rÄstimpul cÃĒt m-am ocupat de aceastÄ traducere. Ãn al doilea rÃĒnd, varianta âimitareaâ mi s-a pÄrut, ÃŪncÄ de la ÃŪnceput, mai dinamicÄ, cumva mai potrivitÄ cu viziunea de ansamblu a autorului, chiar dacÄ ÃŪncÄ nu aveam o motivaČie bine ÃŪntemeiatÄ pentru o astfel de alegere. ÃnsÄ recent am descoperit un aspect important, Či anume cÄ termenul âimitareâ este o formÄ de substantiv specialÄ ÃŪn limba romÃĒnÄ, rezultatÄ din infinitivul lung al verbului âa imitaâ, la fel ca substantivul âurmareâ, care este de fapt infinitivul lung al verbului âa urmaâ.Â
Folosind, aČadar, forma substantivalÄ de sorginte verbalÄ, putem vÃĒna âdoi iepuriâ deodatÄ, adicÄ conservÄm statutul de substantiv al lui âimitatioâ Či, totodatÄ, evitÄm varianta sa staticÄ â âimitaČieâ â actualmente compromisÄ.
Entuziasmat de aceastÄ ârevelaČieâ, am rÄmas de-a dreptul uimit cÃĒnd, cÄutÃĒnd informaČii despre argument, am gÄsit, ÃŪn arhiva siteului Radio RomÃĒnia, o veche ÃŪnregistrare a lui Constantin Noica ÃŪn care, elogiind opera lui Constantin BrÃĒncuČi, descrie infinitivul lung ca fiind âregele formelor gramaticaleâ ce invadeazÄ âlumea leneČÄ a substantivelorâ. Či, pentru a dovedi soliditatea acestei convingeri, vine cu o argumentaČie pe care doar un filosof de talia lui ar fi putut sÄ o ofere: âTot ce e creČtere, trecere Či petrecere, tot ce e ÃŪncercare, ispitire Či ÃŪmplinire se lasÄ descris de infinitivele lungi. Sub ÃŪnsufleČirea lor, lucrurile prind viaČÄ, totul intrÄ ÃŪn ÃŪnmugurire Či, ca toiagul lui Moise, care odrÄslea, fiinČa lumii se preface ÃŪn fire, adicÄ ÃŪntr-un infinitiv lungâ.
O atare viziune dinamicÄ a lumii nu este, oare, un motiv suficient pentru a aborda âImitarea lui Cristosâ ÃŪntr-un chip diferit, nu static, ca Či cum ar fi vorba doar de o carte veche, prÄfuitÄ, ci dinamic, printr-o lecturÄ atentÄ Či printr-o strÄduinČÄ continuÄ de ÃŪnsuČire a felului de a fi al MÃĒntuitorului?
(TraducÄtorul Adrian MÄgdici)