La început, bătrânii soţi Smith se afundă în banalitatea comunicării. Tinerii soţi Martin fac la fel, potrivit psihologiei vârstei lor. Primii au o înţelepciune senilă. Ultimii, o vitalitate copilărească. Pe parcurs (in)comunicarea se adânceşte, cuvintele îşi îndepărtează tot mai mult sensurile, până la a le abandona ori livra unei anamneze enunciative. Sensul, părând genetic absent, îşi caută identitatea ontologica fictivă, într-o derivă totală.
Noile contexte generate de un astfel de tip de enunţare creează spaţii retorice ale (in)comunicării, inabitual proliferante, sfârşind adesea, cum s-a observat, într-un joc de-a masacrul logocratic, rupt de comandamentele – instantele – enunţării. Personajele rostesc replicile automat, într-un ritm tot mai accentuat”.
Marian Victor Buciu, profesor doctor la Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova, predă cursuri de istoria literaturii române interbelice, din perioada comunistă şi postcomunistă, cuprinzând analize şi sinteze ale unor curente şi opere de mare interes artistic. A publicat în reviste numeroase cronici, studii şi eseuri literare.
Autorul practică o hermeneutică personalizată – onto-retorica –, propunând un instrumentar conceptual propriu, de reorientare post-structuralistă şi post-deconstructionistă, în tradiţia criticii europene, desfăşurată riguros asupra fiinţei şi limbajului textelor literare. Prin aceasta, interpretul dă curs unei dialectici interpretative, nuanţată până la detaliul şi relaţia infinitezimale, având drept scop cunoaşterea identităţii retorice şi poetologice a operelor. Prin critică literară, încearcă să descopere o cunoaştere „din urmă”, lucidă şi pătrunzătoare, analitică, sintetică, evaluativă (canonică, ierarhizatoare) a literaturii, în limite con-textuale concentrice, clar precizate, de la individual la categorial şi universal.
Volume: Celălalt Arghezi. Eseu de poetică retorică a prozei, 1995, Breban. Eseu despre stratagemele supravieţuirii narative, 1996, Ionesco. Eseu despre onto-retorica literaturii, 1996, E. M. Cioran – Despărţirea continuă a Autorului cel Rău. Eseu despre onto-retorica Textului cioranian, 1996, Onto-retorica lui I. L. Caragiale, 1997, Ţepeneag. Între onirism, textualism, postmodernism, 1998, Promptuar. Lecturi post-totalitare, 2001, Dieter Schlesak, un maestru german al evaziunii, 2003, Panorama literaturii române în secolul XX, Vol. I, Poezia, 2003, Zece prozatori exemplari. Perioada interbelică, 2006, Zece prozatori exemplari. Perioada comunistă, 2007, Panorama literaturii române în secolul XX. Vol. II. Proză (Partea întâi), 2009.
La Editura Ideea Europeană a publicat E. M. Cioran – Despărţirea continuă a Autorului cel Rău, ediţia a doua, 2005, Zece prozatori exemplari. Perioada interbelică, 2006, Dieter Schlesak, un maestru german al evaziunii, ediţia a doua, 2007, Voinţa şi puterea de creaţie. Opera lui Nicolae Breban, 2009, iar la Euro Press Group: Ionesco. Eseu despre onto-retorica literaturii, ediţia a doua, 2007, Zece prozatori exemplari. Perioada comunistă, 2007, Celălalt Arghezi. Eseu de poetică retorică a prozei, ediţia a II-a, Colecţia Ediţii definitive, 2008.